„Din Vidra pân’ la cer, din Țebea pân’ la cer Sunt ochii lui albaștri ce rămân Supremul adevăr, magnetic și stingher Icoană a poporului român”
de Adrian Păunescu
Din bătrâni se știe că în inima Apusenilor, vântul încă șoptește doinele Crăișorului, aprinzând iarăși în inimile trecătorilor, flacăra chemării națiunii la o nouă viață.
Drumul Iancului nu este doar un drum, nu-i doar poveste. Drumul Iancului este calea pe care călătorul o face către epicentrul trăirii naționale, este calea către Dumnezeu. Noțiunea de națiune și dragostea pentru neam, nu pot fi niciodată desprinse de legătura cu Dumnezeu. El este Creatorul neamurilor. Iată de ce acest drum pe care Crăișorul l-a făcut pentru apărarea neamului este unul ca o Scară spre Dumnezeu, spre mântuire.
Pentru aceasta, români, moți deopotrivă cu frați și surori din tot întinsul țării, ne vom uni cărările în ajunul prăznuirii Crăișorului la Vidra, de unde vom porni pe Drumul Iancului, în căutarea României din noi înșine. A României care nu caută justificări la nedreptățile vremelnice, ci se pune, jertfindu-se, ca piatra unghiulară a fericitei națiuni de mâine.
No, gata?!
În data de 9 septembrie 2023 de dimineață, suntem prezenți la Vidra de Sus, acasă la Crăișor. Din toate colțurile țării ne strângem de o Oaste a Memoriei și a redobândirii de sens. Luăm la pas cei 22 de km peste munte, pe DRUMUL IANCULUI.
În prag de seară vom ajunge la Bulzeștii de Sus, unde vom poposi.
Duminică 10 septembrie 2023 ne vom îndrepta spre Țebea, iar ultima parte de la Baia de Criș și până la Panteonul Moților o vom parcurge pe jos.
Să nu se alăture toți cei obosiți de cuvinte pompoase, și lozinci politice. Acesta este DRUMUL IANCULUI, e doar No Gata, No Hai!
Vă invităm să descoperiţi un loc de poveste, ascuns în inima Munților Apuseni. Vorbim despre Vidra, o destinaţie ideală pentru cei care caută zone retrase, cu peisaje ce au fost șlefuite cu migală de natură şi bucate tradiţionale ispititoare.
Când urci de la Câmpeni spre Muntele Găina, şoseaua coteşte spre apus, şi, după numai 15 kilometri, turiştii îndrăgostiţi de peisajele de poveste descoperă Vidra, un sat desprins parcă din cărţile de poveşti. Iar împrejurimile te îndeamnă la visare şi la relaxare.
Turistă: “Are un peisaj nemaipomenit. E un loc ideal să te deconectezi, să te relaxezi, să te odihneşti, să îţi încarci bateriile. E un colţ de Rai.”
La Vidra, turiştii descoperă o cascadă spectaculoasă, cu o cădere de peste 18 metri înălţime, un Rai de apă şi stânci, ce se îmbină perfect cu formaţiunile calcaroase.
Turista: „Suntem foarte impresionaţi de zonă, de munte, de brazi, de stânci, de tot, avem o ţară minunată.”
Alţii aleg Apusenii pentru zonele sale sălbatice, cu poteci înguste care urca până în vârful muntelui, unde panorama este spectaculoasă.
Cristian Ciobotarescu, ghid turistic: „Se poate urca pe platoul calcaros al acestei văi, se pot vizita Dealul cu Melci şi se poate urca pe Vârful Găină. De acolo avem un peisaj fantastic.”
Iar după ce descoperiţi frumuseţile zonei, gazdele vă aşteaptă cu bucate tradiţionale. La o pensiune, sunteţi întâmpinaţi cu plăcinte moțești umplute cu brânză din belşug şi un păhărel de afinată ce dezleagă limbile.
Cazarea se poate face la cele câteva pensiuni răsfirate pe Valea Arieșului Mic, dar şi la cabanele din lemn din zonă.
Mariana Tomuş, proprietar pensiune: „Şi ce poate fi mai frumos turiştilor când vin în locurile astea liniştite, deschid geamul dimineaţă să pătrundă aerul curat de munte, cu miros de brad.”
La o pensiune, în apropierea lacului înconjurat de pădure, puteţi să hrăniţi iepurii, păunii sau căprioarele.
În pădurile Apusenilor, localnicii colectează în această perioadă sevă de mesteacăn. Turiştii ajunşi aici sunt dornici să guste din această licoare, căreia i se mai spune „băutura zeilor”.
Rezervația Dealul cu melci este unul dintre cele mai interesante obiective turistice din Apuseni.
Așa cum îi spune și numele, în rocă pot fi observate cochiliile unor melci marini, aflate acolo de când Transilvania era fundul unei mări.
Rezervația este aproape imposibil de observat din mers, deși este la marginea drumului.
Zona este protejată datorită valorii sale ştiinţifice, reprezentată de sedimentele Cretacicului superior, formate în fundul stâncos al unei mări.
Dealul cu Melci este mai mult decât o simplă curiozitate.
Este o rezervaţie naturală paleontologică de interes naţional, situată în Ţara Moţilor, pe stânga Văii Arieşului, în comuna Vidra.
Urmele a 35 de specii de moluște, vechi de peste 65 de milioane de ani
Este o zonă unică din punct de vedere geologic, veche de 65-70 de milioane de ani, întâlnindu-se aici urmele a 35 de specii de moluşte.
La vremea respectivă, acest teritoriu era acoperit de apele calde ale unei mări, marea Tetis (sau oceanul Thethys), care întrunea condiţiile dezvoltării unor astfel de vieţuitoare. Cel puțin aceasta este una dintre cele mai vehiculate ipoteze.
Au rămas sedimentele care în timp s-au pietrificat, iar astăzi Dealul cu Melci, reprezintă practic o stâncă, la margine de drum. Pe aceasta se văd foarte bine cochiliile pietrificate ale melcilor de mare.
Rezervaţia naturală a fost înfiinţată în anul 1954 şi declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate).
Potrivit Enciclopediei României, pe o suprafaţă de 4,30 hectare pot fi întâlnite depozite senoniene cu mare densitate de gasteropode Acteonella: gigantea, lamarcki sau conica şi specii aparţinând genurilor Modiolus, Astarte, Arca, Crasatella, Nerita, Natica, Glaucinia.
Dealul cu Melci este un unicat geologic, cu o vechime de 65-70 milioane de ani, reprezentând o alternanţă de conglomerate cu gresii şi marne unde sunt încrustate 35 specii de moluşte. Specia dominantă este Acteonella gigantea.
Zona protejată are 0,6 ha.
Marea Tetis a existat în era Mezozoică. ”Melcii” de la Vidra le permit oamenilor de ştiinţă să descopere şi să cunoască o parte dintre ecosistemele marine de acum zeci de milioane de ani.
Se ajunge ușor pe ruta Alba Iulia – Abrud (DN 74) – Câmpeni (DN 74 A) – Nemeși (DJ 762). Distanţă de la Alba Iulia la rezervație este 100 de kilometri.
Teoria ocanului Tethys
Oceanul Tethys (sau Marea Tetis) a fost un ocean în era Mezozoică care a existat între Gondwana și Laurasia înaintea apariției Oceanului Indian.
În 1893 folosind date de fosile găsite în Alpi, Africa și Himalaya, geologul Eduard Suess a dedus existența unei mări interioare între continentele primitive Laurasia și Gondwana.
Fosilele găsite în zone montane erau creaturi marine, pentru care ar fi fost nevoie să existe o mare masă de apă, omul de știință botezând marea cu numele de Marea de Tethys, făcând aluzie la zeița grecă a mării.
Mai târziu teoria plăcilor tectonice a respins majoritatea concluziilor lui Suess.
Teorii legate de această mare
Totuși, oamenii de știință cred că acum 250 milioane de ani, spre sfârșitul erei permiene, un nou ocean a început să se formeze în extremul sud din alt ocean anterior numit paleo-Tetis.
O altă falie s-a format în partea de nord a plăcii Cimeria, în sudul continentului Pangeea.
În decursul a 60 milioane de ani, această placă s-a deplasat spre nord, împingând solul oceanului Paleo-Tetis pe sub suprafața extremului estic al continentului Pangaea (Laurasia).
Rezultatul a fost formarea Oceanului Tethys în locul în care îl ocupă antecesorul său, Paleo-Tethys.
În timpul Jurasicului, acum 150 milioane de ani, Cimeria, s-a ciocnit cu Laurasia.
Ca rezultat, solul oceanului s-a încovoiat sub această a două placă (proces de subducție) formând fosa Tethys.
În același timp nivelul apei a urcat, acoperind Europa cu mări puțin profunde.
În acea epocă s-a produs și diviziunea celor două mase de pământ care formau Pangeea, Laurasia și Gondwana, formându-se Oceanul Atlantic.
Acum 100 milioane de ani, Gondwana a început să se rupă, împingând Africa și India spre nord, prin Tethys.
Dovadă stă Cascada de la Vidra, din Munții Apuseni, cu o splendidă cădere de apă de peste 18 metri înălțime. Acum, pe alocuri, s-a format o perdea de gheață de un albastru fermecător.
Așa că nu e de mirare că turiștii ajung acolo în număr mare în această perioadă.
Cascada de la Vidra, ascunsă în inima Munților Apuseni, se află la mai puțin de o sută de kilometri de Alba Iulia. În această perioadă, în care mercurul din termometre scade mult sub zero grade Celsius, perdeaua de apă îngheață pe alocuri, oferind o priveliște fascinantă. Dan Moldovan: „Acum e foarte spectaculoasă. Eu vin cam o dată pe lună la ea și nu am mai văzut-o așa spectaculoasă. Una dintre cele mai frumoase.”
Cum peisajul amintește de basmele cu palate din cleștar, turiștii care ajung în zonă pierd șirul fotografiilor făcute.
Turist: „Acum, în perioada asta, e super frumoasă, mai frumoasă decât vara.”
Turistă: „Am venit de la Giugiu la prietenii noștri din Alba și ne-au zis că această cascadă e deosebită și am venit cu ei.”
Cristian Ciobotarescu, ghid turistic: „Ea este impresionantă mai ales iarna, datorită acestor țurțuri care se formează în zilele cu ger foarte puternic și datorită faptului că gheața are un aspect albăstrui către turcoaz. De asemenea, această apă care formează cascada vine dintr-un masiv de calcar format în spate.”
Drumul până la perdeaua de gheață este unul ușor de parcurs. În plus, doritorii pot lua la pas și rezervația Dealul cu Melci.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
